Creșterea producției de energie eoliană în România
România are în plan să își dubleze producția de energie eoliană de la sfârșitul anului 2025 până în 2035, conform planurilor de investiții anunțate. Investițiile în parcurile eoliene offshore sunt esențiale pentru această creștere. În 2024, energia eoliană a generat 6.888 GWh, reprezentând aproximativ 12% din consumul total al țării, conform datelor Transelectrica.
Până în 2035, se preconizează că unitățile noi de producție vor avea o capacitate suplimentară de 5 GW, ceea ce ar putea genera între 10.950 și 13.140 GWh anual, adică 18-22% din consumul anual național de electricitate, estimat la 55-60 TWh.
Planurile de dezvoltare a energiei eoliene
Energia curată din vânt va proveni din investiții în Marea Neagră, cu un obiectiv minim de 3 GW, și din parcurile eoliene de pe teritoriul României, în special în sud-est, care vor adăuga 2 GW. Estimările Băncii Mondiale sugerează două scenarii de creștere pentru energia eoliană offshore până în 2035: 3 GW (scenariu redus) și 7 GW (scenariu ambițios).
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că România își propune să devină un centru de dezvoltare a energiei curate, atrăgând investiții transparente și bazate pe o concurență reală.
Scăderea producției de energie eoliană
Producția de energie eoliană în România a cunoscut o scădere după 2014, după o perioadă de avânt între 2007 și 2014. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energii Regenerabile (IRENA), România avea aproape 3,1 GW capacitate instalată la sfârșitul anului 2024, în scădere față de vârful de 3,24 GW din urmă cu un deceniu. Producția medie zilnică eoliană a fost de 726 MW în 2024, echivalând cu 12,41% din consumul anual.
Marea Neagră ca sursă de energie
Marea Neagră este considerată o resursă valoroasă nu doar pentru gaz, ci și pentru potențialul său în energia eoliană. Suprafețele mari și vântul constant permit o capacitate de producție sporită. În 2023, România a aderat la Global Offshore Wind Alliance (GOWA), semnalizând o orientare strategică către dezvoltarea sectorului eolian offshore.
Banca Mondială a lansat un raport care conturează scenarii de creștere pentru sectorul eolian marin, având implicații industriale și economice pentru porturi și piața forței de muncă.
Proiecte și investiții
Ministerul Energiei a anunțat un apel pentru expresii de interes în vederea realizării unui studiu de delimitare a perimetrelor concesionabile pentru eolianul offshore. Proiectele onshore, care vor avea o capacitate totală de 2 GW, vor începe să fie implementate în perioada următoare.
În 2024, Black Sea Oil & Gas a finalizat un studiu de fezabilitate pentru 3 GW în Marea Neagră, indicând zone cu potențial tehnic de până la 3.000 MW, capabile să genereze anual peste 10 TWh de energie. Proiectele onshore identificate includ mai multe dezvoltări în diferite regiuni ale țării, cu capacități variate.
Schimbări legislative
România a dezvoltat un cadru legal pentru energia eoliană offshore, culminând cu adoptarea Legii nr. 121/2024. Aceasta reglementează procedurile de concesionare, explorare și exploatare a energiei eoliene offshore, stabilind termene-cheie pentru aprobările necesare.
Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră va extinde atribuțiile sale și pentru energia eoliană, având rolul de a coordona planificarea spațiului maritim și de a controla respectarea normelor.
Concluzie
Investițiile în energia eoliană offshore și onshore, alături de un cadru legislativ solid, oferă României oportunitatea de a deveni un lider în energia verde, contribuind semnificativ la tranziția energetică și la atingerea obiectivelor de sustenabilitate până în 2035.
