Uniunea Europeană și Acordul COP30
Uniunea Europeană (UE) a avertizat că va respinge acordul final de la COP30, care se desfășoară în Brazilia, dacă statele participante nu acceptă obiective mai stricte de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Diplomații europeni au criticat dur textul propus de președinția braziliană, acuzându-l de lipsă de bază științifică, de absența referințelor la combustibilii fosili și de o ambiție climatică insuficientă pentru a respecta Acordul de la Paris.
Poziția Comisiei Europene
Comisia Europeană a publicat o declarație, prin vocea comisarului pentru climă, Wopke Hoekstra, în care subliniază că proiectul de acord „nu conține știință” și nu prevede tranziția de la combustibilii fosili, caracterizându-l ca fiind o „slăbiciune”. Hoekstra a afirmat că UE nu va accepta un astfel de text, subliniind angajamentul blocului nu doar pentru sine, ci și pentru întreaga comunitate internațională.
Reacția statelor membre ale UE
În cadrul unei ședințe de coordonare, miniștrii UE au fost îndemnați să obțină suportul guvernelor lor pentru blocarea acordului final dacă nu vor fi efectuate modificări semnificative. Un diplomat a menționat că nu a mai fost exprimată atât de clar intenția de a ieși din negocieri, ceea ce ar putea duce la o situație în care țările să părăsească summitul fără a ajunge la un acord final.
Apele președintelui COP30
Președintele brazilian al COP30, André Aranha Corrêa do Lago, a făcut apel la unitate în discursul său de deschidere, subliniind importanța Acordului de la Paris, mai ales în absența Statelor Unite. El a subliniat că țările trebuie să rămână unite în cadrul acordului, în ciuda provocărilor generate de retragerea SUA.
Provocările din cadrul negocierilor
Un diplomat european a menționat că grupul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) a preluat inițiativa în cadrul negocierilor, promovând un text care nu răspunde cerințelor de reducere a emisiilor. Aceasta este percepută ca o „conferință BRICS”, instigând la un acord care nu satisface necesitățile UE și ale țărilor vulnerabile.
Critica la adresa textului propus
Juan Carlos Monterrey Gómez, negociatorul-șef al Panamei, a criticat textul ca fiind atât de slab încât este „ofensator”, subliniind că nu include mențiuni despre combustibilii fosili sau un plan pentru a stopa defrișările. Țările europene explorează posibilitatea de a depăși propriile limite privind finanțarea adaptării pentru țările în dezvoltare, în contextul în care proiectul propune o triplă creștere a finanțării până în 2030.
Concluzie
Întâlnirile de la COP30 evidențiază tensiunile dintre țările dezvoltate și cele în dezvoltare în ceea ce privește angajamentele climatice, iar poziția fermă a UE ar putea influența semnificativ rezultatul negocierilor viitoare, având implicații directe asupra eforturilor globale de combatere a schimbărilor climatice.
