Reorganizarea Romsilva: Context și Justificare
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) propune o reorganizare a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, care administrează peste 3 milioane de hectare de pădure aflate în proprietatea statului român. Proiectul de Hotărâre de Guvern va fi dezbătut public pe 21 octombrie 2025, având implicații majore pentru gestionarea pădurilor din România în următorul deceniu.
Reforma este justificată prin obligațiile asumate de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), componenta C2 – „Pădurea și protecția biodiversității”, care solicită modernizarea guvernanței în domeniul forestier și combaterea tăierilor ilegale prin acte normative noi, inclusiv un nou Cod Silvic (Legea nr. 331/2024).
Structura Romsilva: Modificări propuse
Noua organizare a Romsilva va include o structură centrală la București, care va coordona și controla activitățile, unități fără personalitate juridică (direcții silvice și Complexul Silva) și unități cu personalitate juridică (herghelii, administrații de parcuri naționale, centre educaționale).
Patrimoniul total al Romsilva este evaluat la 459,3 milioane lei, iar instituția va deveni un operator economic diversificat, având permisiunea de a desfășura activități variate, de la exploatare forestieră la turism ecvestru și consultanță IT.
Obiectivele reformei: Eficiență și transparență
Scopul declarat al reformei este gestionarea durabilă a pădurilor și creșterea contribuției acestora la combaterea schimbărilor climatice, cu un accent pe eficiență economică. Se propune introducerea contractelor de mandat de 5 ani pentru funcțiile de conducere, toate posturile urmând a fi ocupate prin concursuri centralizate, înregistrate audio-video.
Controverse și critici
Criticii reformei susțin că centralizarea procedurilor de angajare și controlul direct asupra mandatelor ar putea duce la politizarea instituției și la diminuarea autonomiei profesionale a direcțiilor județene. Există, de asemenea, îngrijorări că reducerea numărului de direcții silvice poate afecta capacitatea de supraveghere locală și eficiența gestionării pădurilor.
Formulările care condiționează activitățile de eficiență economică pot duce la închiderea unor funcții importante din perspectiva socială sau ecologică. ONG-urile de mediu critică această orientare, văzând-o ca pe o mercantilizare a pădurii publice.
Impactul asocierilor cu sectorul privat
Proiectul permite Romsilva să colaboreze cu operatori privați pentru diverse activități, ceea ce ridică semne de întrebare legate de transparența acestor parteneriate. Fără o procedură clară de selecție, pot apărea suspiciuni de conflict de interese în gestionarea resurselor forestiere.
Administrarea ariilor protejate
Romsilva va continua să administreze ariile naturale protejate, dar există presiuni din partea ONG-urilor pentru separarea totală a acestei funcții. Reforma actuală nu face această separare, ceea ce ar putea genera dispute publice suplimentare.
Regimul financiar și implicațiile pentru angajați
Romsilva va funcționa pe baza unei gestiuni economice și autonomii financiare, dar bugetul va fi aprobat de Guvern, ceea ce introduce o dependență politică. Personalul existent va fi preluat în noile structuri, însă centralizarea concursurilor la București ar putea vulnerabiliza angajații și deschide calea pentru epurări politice.
Concluzie
Reforma Romsilva reprezintă una dintre cele mai importante transformări administrative ale acestui deceniu, iar impactul său se va resimți nu doar în gestionarea economică, ci și în starea pădurilor din România pe termen lung.
