Transformarea peisajului românesc prin SGR
Sistemul de garanție-returnare (SGR) a schimbat radical gestionarea ambalajelor reciclabile în România, îmbunătățind colectarea și reciclarea acestora. În special, PET-urile, sticlele și dozele de aluminiu au fost scoase din circuitul local de colectare selectivă și introduse într-un mecanism administrat de compania RetuRO.
Impactul SGR asupra colectării deșeurilor
În discuțiile cu Cristian Marius Niculae, directorul ADI Deșeuri Bistrița-Năsăud, s-a evidențiat că, înainte de 2021, ADI era singurul din țară care valorifica direct deșeurile. Aceasta a permis primăriilor să controleze cantitățile și prețurile obținute din reciclare, generând aproape 2 milioane de euro net pentru comunități în trei ani. Cu toate acestea, odată cu implementarea SGR-ului, toate ambalajele valoroase au fost transferate în sistemul RetuRO, lăsând primăriile fără veniturile din valorificarea acestora.
Beneficii și provocări de mediu
Implementarea SGR-ului a adus beneficii evidente pentru mediu: a crescut curățenia apelor, câmpurilor și pădurilor, iar cetățenii percep valoarea ambalajelor returnate. Totuși, Niculae subliniază că aceste îmbunătățiri vin cu un cost ridicat, suportat de consumatori prin creșterea prețurilor la produse.
Problemele logistice ale SGR
Una dintre principalele probleme semnalate este logistica ineficientă. Ambalajele colectate de la magazinele fără unități RVM sunt transportate întregi, ceea ce duce la risipă de combustibil și emisii de CO₂. De exemplu, transportul ambalajelor goale pe distanțe lungi, fără a fi mărunțite, generează costuri suplimentare pentru consumatori, iar prețurile băuturilor au crescut cu 40-50% din cauza acestor costuri.
Cifrele colectării deșeurilor
În perioada ianuarie-august 2024, județul Bistrița-Năsăud a colectat prin SGR aproximativ 3.000 de tone de deșeuri reciclabile din ambalaje, în scădere față de 5.000 de tone colectate de ADI. În 2025, SGR-ul a crescut la 3.700 de tone, iar ADI a scăzut la 4.200 de tone. Cu toate acestea, ambalajele din SGR sunt cele mai curate și merg direct la reciclare.
Implicațiile economice ale SGR
SGR-ul a dus la o creștere a performanței de reciclare, dar primăriile nu mai primesc veniturile din valorificarea deșeurilor, ceea ce reprezintă o pierdere economică semnificativă. De asemenea, Niculae a remarcat că, deși pubela galbenă este încă plină, deșeurile adunate nu mai sunt în principal PET-uri, ci ambalaje alimentare și folii, care au o valoare economică mai mică.
Concluzie
Implementarea SGR-ului a transformat peisajul gestionării deșeurilor în România, aducând beneficii de mediu notabile, dar costuri economice semnificative pentru cetățeni. Este esențial ca sistemul să fie îmbunătățit pentru a asigura un echilibru între protecția mediului și sustenabilitatea economică.
