Bilanț de reciclare SGR la 2 ani
Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) a fost lansat în România pe 30 noiembrie 2021. La doi ani de la implementare, Zero Waste România raportează rate de colectare de peste 90% și aproape 7 miliarde de ambalaje returnate. Cu toate acestea, organizația subliniază o absență esențială: reutilizarea ambalajelor nu este inclusă în structura sistemului.
Critica Zero Waste România
Elena Rastei, reprezentanta Zero Waste România, a declarat că, deși cifrele de colectare sunt impresionante și demonstrează o reacție pozitivă din partea consumatorilor, sistemul este incomplet fără componenta de reutilizare. Organizația a propus integrarea ambalajelor reutilizabile încă din 2020, dar această inițiativă a fost ignorată, pierzându-se astfel doi ani valoroși.
Ierarhia gestionării deșeurilor
Legislația europeană de mediu stabilește o ierarhie clară în gestionarea deșeurilor: prevenirea, reutilizarea, reciclarea, recuperarea energetică și eliminarea. Zero Waste România subliniază că reutilizarea trebuie să fie prioritară față de reciclare, conform legislației europene. Reutilizarea ambalajelor economisește semnificativ mai multă energie și resurse comparativ cu reciclarea.
Proiect legislativ și întârziere
Un proiect legislativ depus pe 27 octombrie 2023 de deputatul Mircea Fechet propune, pentru prima dată, includerea ambalajelor reutilizabile în SGR, stabilind ținte de 30-40% reutilizare între 2027 și 2029. Deși aceste ținte sunt sub pragul de 55% propus pentru 2030, Zero Waste România salută direcția, subliniind că întârzierea de doi ani și jumătate a dus la pierderi semnificative în ceea ce privește reutilizarea ambalajelor.
Aspecte pozitive și provocări
Zero Waste România recunoaște aspectele pozitive ale SGR: un operator centralizat non-profit, trasabilitate completă, reciclarea a 98% din materialele colectate și mobilizarea a 60% dintre consumatori care returnează regulat ambalaje. Totuși, organizația subliniază provocările care necesită rezolvare: transparența financiară limitată, lipsa infrastructurii în mediul rural, disconfortul consumatorilor, dezechilibrul de putere în cadrul operatorului și absența reutilizării în primii doi ani de funcționare.
Context european și viitorul SGR
România reciclează aproximativ 12-13% din deșeurile municipale, mult sub media UE de 48% și sub ținta europeană de 55% pentru 2025. Performanța SGR în domeniul ambalajelor de băuturi arată potențialul sistemului, dar și necesitatea extinderii acestei logici la restul fluxurilor de deșeuri. Zero Waste România afirmă că, dacă SGR 2.0 este implementat corect din 2027, România poate deveni un model regional pentru economia circulară.
Apelul Zero Waste România
Zero Waste România solicită autorităților și operatorului RetuRO: accelerarea implementării SGR 2.0 fără amânări, transparență financiară completă, extinderea reală în mediul rural, ținte ambițioase pentru reutilizare până în 2030 și aplicarea penalităților pentru comercianții care nu respectă obligațiile.
Concluzie
România are potențialul de a deveni un exemplu european în gestionarea deșeurilor, însă, pentru a atinge acest obiectiv, este esențial să se integreze reutilizarea în sistemul de garanție-returnare și să se abordeze provocările existente.
