Greenpeace România își susține misiunea la Aarhus
Comitetul de Conformare al Convenției de la Aarhus a acceptat spre analiză sesizarea depusă de Greenpeace România referitoare la cheltuielile de judecată exorbitante impuse organizației în litigiile cu companii din sectorul combustibililor fosili. Conform Greenpeace, sumele solicitate sau decise până acum se apropie de 1 milion de lei, doar în anul 2025.
Problema cheltuielilor de judecată
Greenpeace România argumentează că legislația neclară și modul de aplicare a reglementărilor de către instanțe fac ca procesele de mediu să devină inaccesibile pentru societatea civilă, jurnaliști și cetățeni. Convenția de la Aarhus stipulează că statele semnatare, inclusiv România, trebuie să se asigure că litigiile de mediu nu sunt „excesiv de costisitoare” pentru inițiatori.
„Când o organizație de mediu ajunge să plătească aproape un milion de lei doar pentru că și-a exercitat dreptul de a contesta în instanță un proiect ce ridică probleme de legalitate, nu mai vorbim despre justiție, ci despre intimidare”, a declarat Elena Ionescu, Directoare Executivă a Greenpeace România.
Acțiuni legale și impactul asupra ONG-urilor
În ultimii ani, Greenpeace România a inițiat mai multe acțiuni judecătorești împotriva proiectului Neptun Deep, semnalând încălcări grave ale legislației de mediu. În patru dosare, organizația a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată, instanțele acordând un total de 974.724 lei. În deciziile recent emise, instanțele românești au ignorat Convenția de la Aarhus, dispunând plata integrală a cheltuielilor de judecată cerute de OMV și Romgaz, companii care au solicitat sume de ordinul sutelor de mii de lei.
Deși, în unele cazuri, judecătorii au recunoscut obligațiile României conform Convenției de la Aarhus și au redus parțial sumele solicitate, costurile rămân descurajante pentru ONG-uri și cetățeni care doresc să conteste decizii cu impact asupra mediului.
Presiuni asupra organizațiilor de mediu
Anul acesta, Greenpeace România a fost vizată de un proces de tip SLAPP (Strategic Lawsuit Against Public Participation) inițiat de compania de stat Romgaz, care a solicitat dizolvarea organizației. Aceasta este percepută ca o tentativă de a elimina un actor critic din spațiul public.
Raportul raportorului special ONU pentru apărătorii drepturilor omului menționează presiuni crescute asupra celor care contestă interese economice mari, inclusiv prin procese costisitoare și încercări de defăimare publică. Cazul Greenpeace România face parte dintr-un trend îngrijorător la nivel european, unde organizațiile civice și de mediu sunt tot mai frecvent țintite de atacuri politice și procese abuzive.
Concluzie
Situația semnalată de Greenpeace România subliniază dificultățile întâmpinate de organizațiile de mediu în accesarea justiției, ceea ce ar putea avea implicații severe asupra capacității acestora de a continua să conteste proiecte cu impact ecologic semnificativ.
